„NLP reprezintă o atitudine, susţinută de o metodologie care lasă în urmă un şir de tehnici”
(Richard Bandler)

La începutul anilor 1970, doi oameni de ştiinţă au decis să-şi asume una dintre cele mai îndrăzneţe provocări ale secolului în domeniul comunicării: edificarea unor „modele” performante (adică moduri de utilizare care funcţionează) în ceea ce priveşte relaţia de influenţă, pentru ca profesioniştii din domeniul comunicării să dispună de tehnici eficiente în care fiecare învaţă să se descurce la faţa locului, în sectorul său de activitate. „Comunicarea înseamnă putere. Cei care îi stăpânesc modul de utilizare pot schimba modul în care percep lumea şi modul în care sunt ei înşişi percepuţi de lume” (Anthony Robbins).
Consecinţa iniţiativei celor doi oameni interesaţi de performarea comunicării, s-a concretizat în ceea ce se cheamă astăzi Neuro-Lingvistic Programming (Programare Neuro-lingvistică).
Este o metodă „revoluţionară” atât din perspectiva tehnicilor de influenţă cât si din perspectiva dezvoltării personale prin modelele sale inovatoare referitoare la eficacitatea persoanei.

Aspectul practic al tehnicilor de influenţă se adresează : moderatorilor, conferenţiarilor, vânzătorilor, partenerilor de cuplu sau rude.
Paradigma NLP, ca model de comunicare şi comportament s-a nascut parţial în momentul în care Richard Bandler şi John Grinder au devenit cofondatori şi au contribuit la dezvoltarea tehnicilor printr-o atitudine jucăusă, curioasă, speculativă şi pasionantă. Cei doi au învătat această atitudine de la trei mari „vrajitori terapeuti”: Fritz Perls, Virginia Satir şi Milton Erickson.
Atunci când Bandler şi Grinder şi-au început „călătoria”, Bandler era mânat de dorinţa de a trece la acţiune şi de o mare curiozitate. Acest spirit autentic funcţionează în esenţă şi astăzi şi tocmai aceasta îi conferă programării neuro-lingvistice atributele de dinamism şi spectulozitate.
NLP s-a născut din talentul lui Richard Bandler şi geniul lui John Grinder, care avea o capacitate incredibilă, naturală de a-şi însuşi vocea, tonalitatea şi paternurile lui Perls si Satir după ce asculta caseta.
Bandler si Grinder au început prin a-i modela pe Virginia Satir, Fritz Perls şi Milton Erickson. Deoarece Bandler imita inconstient pe experţi cu o viteză uluitoare şi cu mare usurinţă, surprinzându-se el însuşi cât de rapid îşi însuşea abilitatea de a copia pe Perls şi Satir, a îceput să extragă împreună cu Grinder elementele constitutive neurologice şi lingvistice în scopul înţelegerii funcţionării acestei „vrăji”. Apoi, ei au început să construiască căi de acces pentru alte persoane în vederea asigurării accederii la acelaşi nivel al excelenţei.
NLP reprezintă o tehnologie şi în miezul acesteia se află spiritul neconventioanal al lui Richard Bandler, ideile noi, imprevizibile, curiozitatea şi multă muncă, implicarea, pasiunea în susţinerea şi dezvoltarea conceţiilor sale.
NLP reuneşte mai multe tehnici dezvoltate în timp şi le combină cu noi descoperiri fiind o „călătorie de descoperire”.
Denumirile „Neuro”, „Lingvistică”, „Programare” se comportă ca o umbrelă sub care este inserat subiectul.

„Neuro” are de-a face cu felul în care ne utilizăm mintea, trupul şi simţurile pentru a gândi şi a da semnificaţie experienţelor noastre. Descoperirea modalităţilor unice în care gândim deschide calea către modelele de schimbare. Tiparele de conducere şi tiparele de schimbare se referă, de fapt, la „hărţile mentale” unice.

„Lingvistică”, termen tehnic ce reuneşte comunicarea îmbogăţită”, „întrebări cu rol de precizare”, „metafora, cheia inconştientului”, „limbajul hipnotic”,”metamesajele”.
Limbajul hipnotic (Modelul Milton) furnizează utilizatorului moduri de a fi vag într-un mod artistic. Motivele utilizării lui de terapeut sunt următoarele:
• Stimulează stările alterate de conştiiţă-transă
• Este înlăturată rezistenţa conştientului
• Permite subiecţilor să înţelegă limbajul în felul lor şi astfel vor avea acces la resursele interioare
• Evită rostirea unui lucru care nu s-ar potrivi cu semnificaţia specifică dată de ascultător situaţiei , motiv care conduce la construirea relaţiei.

„Programarea” este modalitatea de a ajunge la resursele ascunse ale inconştientului pentru a realiza adevăratul potenţial. Prin modeling se învaţă reunirea abilităţilor pentru a reliefa şi codifica talentul excepţional, modelingul este o stare de curiozitate şi de altruism. El înseamnă mai degrabă „cum” şi mai puţin „de ce”. Modelingul este un interes pentru proces, dincolo de conţinut, el reprezintă calea spre înţelepciune şi împlinirea personală reală respectând aptitudinile unice pe care le avem. Învăţăm să lucrăm cu resursele noastre interioare şi ne maturizăm continuu.

Întrebarea cea mai frecventă despre NLP : De ce această abordare ?
Abordarea NLP doreşte să pună în lumină procesul de modelare care reprezintă, de fapt, esenţa NLP. Puterea acestui demers se află mai degrabă la nivelul concentrării intense asupra”modelului” şi a „modelării” asupra a ceea ce funcţionează bine şi nu asupra teoriei şi speculaţiilor aferente acesteia.
Condiţia unui bun practician în NLP: revizuirea atitudinii prin care acesta ramâne plin de resurse chiar şi atunci când trece prin perioade critice, dificile. Congruenţa este o stare naturală, firească a practicienilor acestui model, astfel încât entuziasmul, curiozitatea, pasiunea să-i însoţească pe tot parcursul derulării activităţii.
Putem deveni conştienţi de propriul nostru potenţial ?
Adesea propriile noaste convingeri despre noi înşine şi despre ceilalţi ne sabotează succesul în viaţă, reuşita. Pornind de la această idee şi integrând tehnicile NLP, descoprim, cunoaştem şi amplificăm propriile resurse de care dispunem fiecare şi astfel, constientizăm potenţialul nostru.

Redactare articol,

Psiholog dr. Aurelia Moraru

Bibliografie :
Sue Knight, Tehnicile programării neuro-lingvistice, Ed. Curtea Veche, 2004, Bucureşti
L. Michael Hall, Spiritul programării neuro-lingvistice, Ed. Curtea Veche, 2005, Bucureşti
Rene de Lassus, Programarea neuro- lingvistica şi Arta comunicării, Ed.Teora, 2004, Bucureşti


  •  
  •  
  •  
  •