Pana si-n vremurile astea colmatate
în specia noastra, unii s-au adaptat si-asa de frumos au evoluat
încat au devenit un desavarsit popor de suricate
mereu în alerta, la panda-ncordate, gata de-a însfaca o proaspata prada
dar pazindu-si cu strasnicie dosurile – devenite simbol
al calitatilor personale atat de apreciate-n societate, caci pretutindeni le vezi afisate-
temandu-se doar sa nu fie la randul lor înfulecate.
Sau poate ca –s doar un stol de cotofene-nfometate
tot adunand în cuiburi de-a valma de toate;
tot ce cu straluciri reci, nichelate, galonate, da ochiului
fiorul de noutate, de …altceva.
Ce daca-i nefolositor sau poate exploda devastator.
oricum, mai devreme sau mai tarziu, unul cate unul, toti pierim.
Politicosi, întaietate oferim…
Dar pana atunci, voi, cozi ca de capre rîioase, tantos ridicate
ca niste semne indicatoare ce anunta teritoriul
mereu în miscare expansiva al Proprietatii Private
alergati, alergati întruna, adulmecati, adunati si-ndesati în cuiburile
si mai ales în stomacurile voastre vesnic nesaturate
grabindu-va sa va cresteti puterea speciei exponential, xeroxand si clonand
cat mai este ceva de ros, de-nsfacat, de ciordit
pe-acest pamant, deja chinuit, mutilat si-agonizand.
Ce va fi dupa … vom mai vedea, improvizand pe ici, pe colo , o proptea.
Asadar, straine, de ai vreme de gandit, de iubit sau de contemplat
pentru sigurata speciei tale, fii bun si lasa-te legat.
Ana Solcan
Comenteaza