Cadourile Craciunului

Cadourile sunt la fel de raspândite si cautate pe cât sunt de încântatoare. Împreuna, ele denota pace, fericire si spiritul de generozitate ce a ajuns sa fie asociat cu aceasta zi, care celebreaza nasterea lui Iisus Hristos.
moscraciun.jpgCraciunul este perioada puternic incarcata emotional, dar este si perioada cadourilor, când sufletul omului se scalda în stralucirea pacii si în bunavointa. Asa cum stim cu totii, aceste simboluri sunt pregatite din vreme si asezate în brad cu multa grija si dragoste. Bradul mai este decorat cu beculete colorate, stralucitoare, beteala, panglici, nuci, boboane, confeti pentru a simula zapada de afara, instalatii luminoase. Ne-am obisnuit ca in fiecare an sa ne impodobim bradul de Craciun cu ornamente variate, multe din acestea fiind simboluri ce poarta incarcatura sentimentelor de foarte bun augur. In spatele ornamentelor-simboluri care împodobesc bradul de Craciun ajutandu-l sa capete o semnificatie deosebita, descoperim sensuri ascunse si profunde.

Porumbelul cu ramura de maslin

Porumbelul a fost dintotdeauna un simbol universal al pacii, iar când este înfatisat cu o ramura de maslin în cioc, el ar dori sa spuna: „Îti cer iertare“ sau „Ma predau“. Sensul acestui simbol este foarte profund, caci sugereaza adoptarea unei pozitii modeste, în interesul instaurarii pacii si bunavointei între oameni. Astfel, porumbelul este un simbol puternic, ce personifica minunatul spirit al Craciunului, acela al prieteniei si bunatatii. Ramura de maslin reprezinta darul lui Dumnezeu dat oamenilor prin Botez.

Craciunita

Poinsettia, craciunita sau „steaua Craciunului“ este originara din Mexic si denumita dupa Joel Poinsett, primul ambasador american în Mexic, care a adus aceastã planta în SUA, în 1828. Mexicanii credeau ca ea simbolizeazã Steaua din Betleem si, astfel, poinsettia a ajuns a fi asociata cu Craciunul. De fapt, floarea ei este mica si galbena, dar în jurul ei stau frunze mari, de un rosu aprins, usor de confundat cu niste petale.

Bradul de Craciun

Bradul de Craciun în sine îsi are originile în Germania secolului al XVI-lea si la inceput a fost asezat in centrul oraselor. Popoarele germanice aveau obiceiul de a decora brazii cu trandafiri, mere si hârtie colorata. Se crede ca Martin Luther ar fi fost primul care a luminat bradul cu lumânari. Întorcându-se acasa într-o noapte grea de iarna, în preajma Craciunului, l-a izbit frumusetea luminii stelelor printre ramurile unui bradut de lânga casa lui, si a imitat acele sclipiri cu ajutorul unor lumânari prinse de ramurile pomului de Craciun din caminul sau. Practica a luat amploare si, pâna la urma, s-a raspândit pâna în Anglia , în jurul secolului al XIX-lea.

Ieslea

In secolul al XIII-lea, ieslea devine un simbol al nativitatii.

Vâscul

Se crede ca vâscul a fost utilizat dintotdeauna pentru a sarbatori sosirea iernii. Aceasta planta vesnic verde era folosita pentru decorarea locuintei, se credea ca poseda puteri tamaduitoare speciale, vindecând orice, de la infertilitatea femeilor pâna la otraviri. Scandinavii vedeau vâscul ca pe o plantã a pacii si armoniei, asociindu-l cu Frigga, zeita dragostei. Obiceiul sarutului sub vâsc provine din credinta ca pupatul sub un lastar al acestei plante aduce armonie si intelegere si face sa creasca iubirea în cuplu.

Coronitele

coronita-de-craciun.jpgAgatarea coronitelor de usa casei este un obicei originar din Europa, unde, de Craciun, portile se decorau cu ramuri vesnic verzi, pentru a invita în casa spiritele padurii. Exista crezul ca aceste spirite ar aduce sanatate si noroc. Astazi, oamenii înca îsi împodobesc casele cu coronite de brad si de laur, ca mod de a-si întâmpina prietenii si rudele. Forma circulara a coronitei simbolizeaza natura vesnica a dragostei. Dragostea nu înceteaza niciodata, nu se stinge si nu piere, ea este un ciclu continuu de sentimente frumoase. Coronitele de Craciun se împodobesc, de regula, cu fundite, clopotei si alte simboluri festive.

Stelutele

Multi brazi de Craciun au o steluta în vârf. Se spune ca stelele ne conduc spre locuri speciale, iar pe vremuri, multe dintre constelatii, de exemplu Ursa Mare si Ursa Mica, erau venerate ca divinitati. Evreii din vechime foloseau steaua în sase colturi a lui David ca simbol religios, iar steaua de Craciun în cinci colturi ne aminteste de steaua aparuta deasupra Betleemului, la nasterea pruncului. În multe culturi, stelele sunt semne ale norocului si ale realizarii unor teluri marete.

Ciorapeii

În secolul al XVIII-lea, copiii din Olanda îsi lasau sabotii lânga vatra, sperând ca „Sinterclass“ (Mos Craciun) le va aduce daruri. Mai târziu, pantofiorii de lemn s-au transformat în sosetele, iar Sinterclass a devenit, pentru englezi, Santa Claus. Astazi, multa lume înca foloseste ciorapelul de Craciun, în care se pun mici daruri pentru copii si cei dragi

Mos Craciun

Mos Craciun este un simbol al sarbatorii, voiosiei si generozitatii. Se pare ca traditia lui a început de la Sf. Nicolae, care s-a nascut în secolul al IV-lea. Este cunoscut mai ales pentru dragostea pe care o poarta copiilor si pentru sacul urias, plin cu daruri. Mos Craciun este acela care ne pune cadourile sub brad in fiecre an si merge cu sania trasa de reni urcand spre cer. Mos Craciun exista in sufletele noastre, in amintirile copilariei noastre si asa va fi mereu, pentru ca avem nevoie de magie, vis si fantezie.

Acadeaua

candycane.gifAceasta bombonica aminteste tuturor de semnificatia Craciunului, culoarea alba simbolizând puritatea si firea fara de pacat a lui Iisus, iar cele trei dungulite, Sfânta Treime. Dunga de un rosu aprins reprezinta sângele varsat de Mântuitor pentru omenire. Daca o tineti cu capatul îndoit în sus, arata ca toiagul unui pastor, caci Iisus este pastorul oamenilor. Întoarsa invers, devine litera J, prima litera din numele evreiesc Jeshua (Iisus).

Busteanul

Obiceiul de aprindere a unui bustean de sarbatori îsi are sorgintea în Scandinavia , unde vikingii ardeau, o data pe an, un bustean urias, în cinstea zeului Thor. Dupa ce s-au crestinat, busteanul a devenit un simbol important al sarbatorii de Craciun. Astazi, multe tari europene au adoptat aceasta traditie, aducerea buturugii în casa fiind, de obicei, însotita de ceremonii pline de voiosie. Se considera ca aduce noroc sa se pastreze o parte nearsa din bustean, pentru a-l aprinde pe cel de anul viitor. Se credea ca partea nearsa protejeaza caminul de ghinion si nenorociri în cursul anului.

Psiholog dr. Aurelia Moraru


  •  
  •  
  •  
  •