STUDIU DE CAZ REPREZENTATIV

Un tanar în vârstă de 34 ani, instituţionalizat, studii medii, şomer, cu familie dezorganizată.

Diagnostic: Tulburare schizoafectivă. Dependenţă de alcool.

Factorii psihosociali implicaţi în îmbolnăvire:

         blamul de copil nedorit, el a fost copilul dintr-o primă căsătorie nereuşită a mamei

         rejectarea continuă de către mama sa

         dezorganizarea familiei de origine

         adulterul soţiei

         divorţul

         pierderea locului de muncă

         tensiunile rezultate din relaţiile cu mama sa pe fondul unor relaţii mai vechi disfuncţionale accentuate acum de lipsa resurselor financiare şi de lipsa de înţelegere din partea mamei sale, care, la naştere, i-a încredinţat bunicii pentru creştere

         agresivitate verbală şi fizică

         consumul băuturilor alcoolice

         tendinţa de a cheltui mai mult decât veniturile realizate

         pierderea locuinţei în urma partajului şi cheltuirea ultimelor rezerve din banii rezultaţi din vânzarea acesteia

         împrumutul de bani şi nerestituirea lor

         decesul celui de-al doilea soţ al mamei, care-i acorda suport financiar la nevoie

         lipsa resurselor financiare ale mamei, pensionară şi care mai avea în întreţinere un băiat, elev în liceu.

         internările tot mai dese ce n-au putut ameliora complexitatea factorilor, care au stat la baza tulburării acestui beneficiar

          escaladarea conflictelor până la ameninţări cu moartea a mamei, au condus la instituirea curatelei, întocmirea dosarului şi instituţionalizarea acestuia.

     

Strategie recuperatorie aplicată:

         Este de tip sinergic, după formula: psihotrope + psihoterapie individuală şi de grup + terapie ocupaţională + învoiri în familie + comportament prosocial + participarea la un program de recuperare ce se adresează bolnavilor psihici cronici.

         În paralel am lucrat şi cu mama beneficiarului acordându-i consiliere şi totodată am încercat să o conving să devină un partener activ al echipei în activitatea de recuperare şi reinserţie psiho-socială a fiului său.

Interpretare calitativă:

         beneficiarul a fost puternic frustrat de-a lungul întregii sale existenţe neputând trăi aşa cum era firesc într-o familie, care să-i asigure afecţiune şi securitate. Din convorbirea cu el, a reieşit că adesea stătea singur în casă pe când era copil şi nu ştia când urma să se întoarcă bunica lui, timp în care intra în panică, făcându-şi tot felul de temeri. Acest fapt s-a repercutat negativ asupra personalităţii sale prin manifestarea stărilor anxioase.

         Relaţia cu mama a fost mereu disfuncţională, la început a stat departe de ea, aceasta fiind studentă şi divorţată, apoi a făcut o depresie şi s-a tratat la psihiatrie. Prin încheierea celei de-a doua căsătorii s-a “hotărât” ca el să rămână la bunica din partea mamei. Nu a fost în relaţii apropiate cu tatăl său chiar dacă trăieşte în acelaşi oraş. Ambii părinţi au pregătire superioară.

         Atunci când a constatat adulterul soţiei, beneficiarul a suferit un şoc, s-a închis în el, a întrebuinţat băuturi alcoolice în exces şi nu s-a mai dus la serviciu.

         La o consultaţie psihiatrică, unul din medicii, care a intuit adevărata cauză a tulburării sale l-a sfătuit să nu mai întrebuinţeze medicamente şi să se distreze pentru a se destresa. Beneficiarul a luat acest sfat de bun, s-a recăsătorit şi s-a distrat o vara întreagă în exces, iar după ce a cheltuit 50 milioane lei în vara anului 1999, a fost internat în căminul-spital (când a terminat banii, l-a părăsit şi cea de-a doua soţie).

         Fiind o fire receptivă şi totodată foarte inteligent, beneficiarul şi-a mobilizat toate resursele obţinând o bună restructurare a personalităţii. De asemenea, şi-a redus agresivitatea prin schimbarea unghiului de vedere asupra evenimentelor vieţii, a internalizat comportamentele valorizate social şi noi metode pentru a răspunde în mod inteligent provocărilor vieţii. A renunţat la anumite comportamente indezirabile din punct de vedere social şi a devenit un model printre bolnavii din instituţie, care mai târziu, şi-au mobilizat şi ei toate resursele pentru a se putea reintegra în societate. La rândul lui, a ajutat alţi beneficiari din unitate, devenind pentru ei un suport.

         Mama a venit rar şi nu a făcut nici-un efort în vederea reintegrării fiului, a fost pusă mai mult în faţa faptelor împlinite şi nu a putut opune rezistenţă cursului evenimentelor. A continuat să-l devalorizeze tot timpul.

         Data externării:

        13.09.2000, beneficiarul şi-a găsit serviciu într-o învoire şi a forţat prin aceasta solicitarea cererii de externare a curatorului.

        De asemenea, a primit pensia de la INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU HANDICAPATI  şi lucrează fără carte de muncă .

         Prognoza:

        este posibil să mai aibă anumite “căderi”, dar nu se va mai întoarce în instituţie, depinde de el cum va şti să se mişte în triunghiul dramatic “victimă”, persecutor, salvator.

Psiholog dr. Aurelia MORARU


  •  
  •  
  •  
  •