Adaptare dupa D-l Prof. Dafinoiu Ion 

Imagineaza-ti ca urci pe o poteca de munte in ritmul tau pas dupa pas – stare pe care o simti, simti cum ramai in contact cu propriul corp. Simti cum fiecare parte functioneaza pas cu pas intr-o unitate desavarsita. Te opresti la umbra unui stejar, cel mai falnic pe care l-ai vazut…si te odihnesti. Deslusesti in taina povestea stejarului si nu stii daca auzi sau e o iluzie:
“Iata-ma spune stejarul, in ramurile mele si-au facut cuib si cantec atatea pasari si in locul in care ma aflu vad intreaga padure si ma bucur de felul cum traiesc. Stiu ca peste putin timp frunzele vor incepe sa cada una cate una, pasarile isi vor lua zborul , vantul rece va rupe multe crengi si pe perioada iernii ramurile mele vor fi inghetate, voi fi troienit de zapezi si voi fi nevoit sa fac fata vantului rece. Oricat de grea ar fi iarna, un singur gand imi da putere si speranta. De peste 100 de ani de cand traiesc, de fiecare data, dupa iarna a urmat primavara, niciodata nu s-a intamplat altfel. In locul unei crengi rupte apare una noua, noi muguri. Fiecare primavara ma face mai puternic si desi nu stiu sigur cand va veni primavara, stiu sigur ca va veni. Acest gand imi da puterea de a rezista vantului, inghetului, zapezii. Speranta primaverii, speranta vietii…si asa va fi cum a fost de o vesnicie de ani.”
Si nu stii daca aceasta poveste a fost iluzie sau ai auzit-o aievea, insa plecand pe sub frunzele stejarului, o parte din tine a invatat un lucru pretios si fiecare lucru te face mai puternic si asa va fi…
Continua acum sa vezi cat de mult poti adanci starea de echilibru si repaus si uitandu-te in urma poti descoperi ca ai invatat lucruri importante din situatii absolut banale. Putem pierde orice din ceea ce se arata in exteriorul nostru: lucruri, bani, fiinte dragi, dar nimic din ceea ce se afla in interiorul nostru. Nimeni nu ne poate lua invatarile, experienta, sentimentele, totul exista in noi dintotdeauna. Cauta in tine si vei gasi…
Sunt atatea lucruri pe care le stii, dar nu stii ca le stii… Cand vei stii ca nu stii ce stii, vei stii.Foarte bine…Cel mai important lucru acum e ceea ce ai invatat tu despre tine in aceasta reverie si mai putin important este ce ti-am spus eu…
Mai tarziu cand vei reveni la realitatea cotidiana, vei putea trezi aceleasi senzatii ca atunci cand te-ai trezit din somn. Imaginile se risipesc cand te trezesti si nu stiu daca mintea ta consienta isi va aminti…Pentru a-ti aminti, mai intai trebuie sa uiti…si ma intreb cat de usor ti-ar fi sa uiti ceea ce ti-am spus eu acum 7’, 5’ , 2’ ,sau ce ti-ai spus tu acum 4’…Si chiar daca iti vei aminti poti pastra ceea ce ti-e de folos….
5, 4, 3, 2, 1…poti relua contactul cu contextul, te intinzi, te misti…

Redactare : Psih.Dr.Aurelia Moraru


  •  
  •  
  •  
  •