Două prostituate au venit la rege si s-au plecat în fata lui. Una din femei a spus:
― O, doamne, această femeie si cu mine locuim în aceeasi casă, iar eu am născut un copil în timp ce ea era în casă. Apoi, în a treia zi după ce am născut, această femeie a născut de asemenea; si eram singure; nu mai era nimeni cu noi în casă. Iar fiul acestei femei a murit seara, deoarece ea s-a asezat pe el. Iar ea a apărut în toiul noptii si mi-a luat fiul de lângă mine, în timp ce servitoarea dormea. si l-a luat la piept si mi-a pus fiul ei mort la pieptul meu. Când m-am desteptat dimineata pentru a-mi hrăni copilul, ce să văd, era mort; dar, când m-am uitat mai de aproape la el, ce să văd, nu era copilul pe care l-am născut.
Dar cealaltă femeie a spus:
― Nu, copilul care trăieste este al meu, iar copilul mort este al tău.
Prima a spus:
― Nu, copilul mort este al tău, iar copilul care trăieste este al meu.
Astfel au vorbit ele înaintea regelui. Atunci, regele a spus
― Una spune „Fiul meu este cel care trăieste, iar fiul tău este mort”, iar cealaltă spune „Nu, ci fiul tău este mort, iar al meu este cel care trăieste”. Aduceti-mi o sabie.
Astfel, o sabie i-a fost adusă regelui, iar regele a spus:
― Tăiati copilul în două si dati o jumătate uneia si o jumătate celeilalte. Atunci femeia al cărei fiu trăia, i-a spus regelui, deoarece inima ei suferea
pentru fiul său:
― O, doamne, dă-i ei copilul care trăieste si nu-l ucide.
Dar cealaltă a spus:
― Dacă nu va fi al meu, nu va fi nici al tău; împarte-l.
Atunci regele a răspuns:
― Dati copilul primei femei si nu-l ucideti; ea este mama sa.
si întreg Israelul a auzit de judecata pe care regele a împărtit-o; si ei s-au plecat cu teamă în fata regelui, deoarece ei au înteles că întelepciunea Domnului era în el, pentru a împărti dreptate.
(I Regi 3: 16-28)

Vechiul Testament, scriptura evreilor pare la prima vedere să fie mai mult o genealogie a strămosilor Israelului si o interesantă carte de istorie. Dar, alături de descrierea evenimentelor, ea contine imagini si parabole care merg dincolo de sumarul si enumerarea istorică a poruncilor morale si etice. Fiecare din evenimentele descrise este într-un fel, important si distructiv pentru oamenii de astăzi; pot fi eficiente în sensul psihoterapiei populare. Un bun exemplu al acestui lucru este Judecata lui Solomon care pare a fi foarte modernă si ar putea servi ca precedent pentru procesele de divort si deciziile în ceea ce priveste custodia copilului. Nu acela care cere sentinte stricte de justitie, ci acela care doreste să facă sacrificii pentru beneficiul copilului sau partenerului este calificat să aibă această responsabilitate.

Bertold Brecht s-a ocupat de tema judecătii lui Solomon în versiune modernă. Dar în schimbul utilizării regulii feudale a lui Solomon, ca rostire solemnă a sa, el a utilizat judecata inteligentă a lui Azdak. Brecht, de asemenea a continuat cu utilizarea unei săbii; el a lăsat pe cele două mame să se lupte pentru copil, prin încercarea de a-l trage de partea lor.
Ceea ce este doar sugerat în judecata lui Solomon si a fost prevenit prin sentimentele de bunătate si materne ale uneia din cele două care se certau, si anume despicarea copilului, au fost adesea înlocuite – în realitatea divortului – cu experientele si sentimentele copiilor. Ei sunt cu inima si cu sufletul alături de mamele lor, dar, condusi de un sentiment de vinovătie, stau alături de tatii lor. Ei sunt în interior răvăsiti. Aceste observatii ar putea determina un experiment. Judecata lui Solomon necesită o inimă maternă si abilitatea unei femei de a renunta la pretentiile ei. Cum ar fi reactionat Solomon, dacă, asa cum vedem adesea astăzi, ambele părti îsi cer drepturile, fără respect pentru bunăstarea aceluia pentru care se luptă?


  •  
  •  
  •  
  •