Psihologia clinica este studiul, aprecierea si tratamentul oamenilor care au dificultati psihologice.

Daca esti un student reprezentativ pentru facultate, vei fi in anumite momente, pe perioada anului universitar, cel putin usor deprimat – simtamant de insatisfactie, descurajat privitor la viitor, trist, fara chef si energie, incapabil de concentrare, poate chiar uimit daca viata este asa cum este. Poate ca dezamagirea va periclita scopul carierei tale. Poate ca ruperea unei relatii va va face sa disperati. Si poate ca concentrarea gandurilor in acele clipe vor inrautati sentimentele. Pentru 5-10% dintre barbati si de doua ori mai multe femei, aceste momente sunt nu numai momente de proasta dispozitie, ci unul sau mai multe episoade de depresiune majora care tine saptamani fara cauze evidente.
Printre zonele infloritoare ale psihologiei sociale aplicate, este una care aplica cercetarile din cunoasterea sociala in probleme cum ar fi depresia. Aceste cercetari fac puntea de legatura intre pishologia sociala si clinica, asigura raspunsurile la trei intrebari importante:
1.Cum ar putea sustine;
2.Cum ar putea fi schimbate aceste tipuri de ganduri de neadaptare;
3.Ca amatori sau ca psihologi profesionisti, cum am putea imbunatati judecatile si prevederile pe care le facem privitor la altele.
In acest capitol, vom realiza ca psihologia sociala a contribuit la intelegerea problemelor psihologice cum ar fi depresia, la tratamentul acesteia si la imbunatatirea judecarii si prevederii proceselor clinice .

Statut social

Sunt cele doua sexe “diferite dar egale “in autoritate si prestigiu?
In fiecare societate cunoscuta, barbatii sunt din punct de vedere social, dominanti: in USA care este o tara mai adepta a egalitarismului decat oricare alta civilizatie, femeile constituie 51% din populatie dar, in 1984 numai 2 % in senat, 4% in Camera reprezentantilor si 4% din guvernatori. Pe acelasi post, barbatii sunt mai bine platiti decat femeile. La consituirea oricarui gen de comisii, postul de conducator este in general ocupat de un barbat.
Barbatii isi exprima si isi exercita puterea lor sociala, intr-un mod subtil, fascinant. Unul dintre acestea este discursul.
Cateva din cele aproximativ 1000 pubilicatii recente despre discursuri, confirma concluzia lingvistului Robin Lakoff ca “discursul barbatilor” este direct agresiv.
Oricum cateodata “discursul femeilor” pare putin mai curajos si agresiv, poate chiar ezitant.
Exemplu:
Barbatul
-Este frig aici!
Femeia:
-Este cam frig aici, nu-I asa?
De exemplu, Toni si Letitia arata cum studentii descriu” Cum sa procedez ca partenerul sa faca ce vreau eu .”
Potrivit cu ideile lui Lukoff despre stilul feminin si politicos, femeile au fost mult mai dispuse decat barbatii sa foloseasca o influenta indirecta.(“Sunt bosumflata”, “Sunt puternic afectata”, “Insinuez”) mai mult decat influenta directa (“Ii spun ei ce vreau”, “Imi declar nevoile”). Cei care folosesc o comunicare directa agresiva, simt mai multe satisfactii in relatiile lor. Intreruperea este o alta expresie a puterii. Sociologii Candace West si Donald Zimmerman(1983) au observat ca , asa cum parintii isi intrerup copiii mai mult decat copiii isi intrerup parintii, tot asa barbatii isi intrerup femeile mai mult decat femeile isi intrerup barbatii. In discutiile collective barbatii fac acest lucru mult mai des decat o fac femeile. Un alt sociolg, Pamella Fishman(1983), a remarcat ca in conversatiile intamplatoare dintre cupluri, subiectele care se succed(acelea care predomina in conversatie), sunt in general, initiate de barbati.
Subiectele care dispar (acelea la la care ascultatorul nu-si arata atentia) sunt cele care sunt initiate de femei, de obicei. Mai mult chiar, femeile, pentru a intretine conversatia, pun mai multe intrebari. Femeile, se pare, depun mai mult efort in conversatie.

Puterea este de asemenea exprimata si impusa si fara ajutorul cuvintelor. Nancy Henley a documentat cum este puterea transmisa intre sexe. Barbatii privesc femeia in ochi; femeia priveste aiurea. Barbatii sunt mai relaxati si mai putin formali; femeile sunt mai tensionate si mai conservatoare (formale).
Barbatii isi exprima parerile; femeile zambesc. Cand Marianne La France (1985) a analizat 9000 fotografii ale absolventilor de colegiu in anii 1963, 1973, 1983, ea a constatat considerabil ca femeile sunt mult mai dispuse sa zambeasca.
Asa cum Henley constata, intonatia poate de asemenea impune subordonarea:
Barbatul:
-Cand este gata cina?
Femeia:
-Oh…pe la sase?
Aceste expresii verbale si non verbale de putere, pot fi puternic ilustrate, imaginand o conversatie intre un sef autoritar si secretara sa mult mai sovaitoare si ascultatoare:
Bill: Sally, da-mi dosarul lui Tom!
Sally: Poftiti, domnule. Stiti domnule, as…
Bill: Adu-mi si un exemplar din cartea lui Bill!
Sally: O Doamne, unde este cartea? Ah..uite-o! O..o..dom’le credeti ca imi pot permite sa plec cu 10 minute mai devreme pentru pranz?
Bill(ridicand capul dupa o pauza) Poftim? Da, sigur(batand-o peste genunchi), este in regula daca iti iei zece minute petntru pranz.
Acest sef si secretara sa difera in cel putin doua moduri: in sex si statut social. Cum se intampla in viata adesea, cele doua variabile se confunda. Dupa cum indica tabelul 1, modalitatile in care superiorii sunt in raport cu subordonatii, sunt aceleasi cu modalitatile traditionale in care barbatii sunt in raport cu femeile. Deci este dificil sa separi efectele sexului de cele ale statutului social.
Poate fi considerat statutul social o diferenta barbat/femeie, sau o cauza a diferentelor barbat/femeie?

Tabel 1
Atitudini ale Autoritatii si Privilegiului; Exemple de comportamente nonverbale intre oameni de statute diferite si intre Barbati si Femei

Tip de Comportament

Folosit de Conducatori

si Barbati

Folosit de Subordonati

si Femei

1. Adresare

Familiara

Politicoasa

2. Atingere

Acceptare

Neacceptare

3. Atitudine

Degajata

Retinuta

4. Pozitie

Relaxata

Incordata

5. Contact vizual

Neglijent

Atent

6. Expresie faciala

Sobra

Zambeste

7. Expresie emotionala

Ascunsa

Evidenta

8. Auto deschidere

Inchisa

Deschisa

De exemplu, este “Vorbirea unei femei” , “limbajul celui lipsit de autoritate”(un efect al statutului social inferior), sau este specific feminin (si de aceea poate o cauza a statutului social inferior)?. Fara indoiala, statutul social influenteaza vorbirea. Barbatii au tendinta sa actioneze ca cei puternici-vorbind agresiv, intrerupand si privind direct in fata. Cand doua persoane de acelasi sex, dar de statut social diferit se intalnesc, persoana mai dominanta, adopta comportamentul anterior descris.
De exemplu, in timpul unei conversatii, o persoana cu statut social superior(profesor-student) este mult mai dispusa sa ofere sfaturi, interpretari si formulari agreate sau nu( Cansler & Stiles 1981). Atata timp cat femeia are statut social si putere inferioare, “vorbirea femeii”, in mod sigur este limbajul celui fara putere. Dar Robin Lakoff(1977), lingvist, crede ca “vorbirea femeii” nu este tocmai limbajul celui fara putere. De exemplu, negrii americani lipsiti de putere, autoritate nu vorbesc in acest fel.
Diferite investigatii au constatat ca atunci cand un barbat si o femeie sunt plasati in functii identice ca autoritate, vorbirea si actiunile lor inca difera intr-un anumit fel. Intr un mic grup mixt ca sexe, barbatii sunt mult mai preferati penntru pozitia de conducatori. Sa incercam un mic experiment sa vedem daca “vorbirea femeii” este numai o consecinta a statutului social inferior. In conversatia imaginara anterioara, sa schimbam rolurile lui Bill si Sally. Bill fiind subordonatul si Sally superiorul, mai este conversatia plauzibila? Sunteti de accord ca acum Sally pare mai degraba masculina si Bill pare feminin? Dar, din nou precizam, unele femei se comporta intr- un mod tipic masculin. Si in studiile de cercetare, s-a constatat ca oamenii al caror comportament este masculin, barbati si femei ale caror atitudini, interese, sau caractere sunt ca ale unui barbat normal, sunt mai dominanti din punct de vedere social si mai putin subtili in limbaj decat femeile si barbatii efeminati. Daca puterea este exprimata si exercitata in ambele moduri, verbal si nonverbal, atunci ar putea oamenii sa-si ridice statutul social prin modificarea comportamentului lor? Antrenamentul agresiv, de exemplu, le invata pe femei sa comunice intr-un mod mult mai apropiat de cel al oamenilor care isi exercita cu success autoritatea in societate.. aplicand cercetarea pe “sex si putere”, Plancy Henley(1977) ofera o relatie sociala pentru femeie si barbat:
Femeile pot inceta sa:
-zambeasca numai daca nu sunt fericite
-isi lase privirea in jos, sau sa-si indeparteze privirea de la ceva la care se uita
-evite prezenta barbatilor in public
-permita intreruperile in conversatii
-constranga pozitia corpului
-accepte afectiuni(atingeri) nedorite
Femeile pot incepe sa:
-priveasca oamenii drept in ochi
– li se adreseze pe nume
– fie mult mai relaxate in atitudine
-fie afectuoase cand simt oportunitatea
Barbatii pot inceta sa :
-evite zonele populate frecvent la femei
-fie excesiv de afectuosi
-intrerupa
-ocupe un spatiu mai mare decat este necesar
-sa faca gesturi dominante la fiecare
-sa priveasca fix in ochi.
Barbatii pot incepe sa:
-zambeasca
-isi piarda raceala
-isi arate emotiile
-aiba incredere in barbati
-faca gesturi de sustinere
-fie cinstiti cand ei nu sunt siguri de ceva
Judidh Hall(1984) se opune ideii conform careia femeile ar trebui sa se schimbe in asa fel ca sa para pregnant mai distante si insensibile…
Ceea ce ar fi de sacrificat este profunda valoare a individului si a societatii…
Ori de cate ori se considera ca comportamentul nonverbal al femeii este de nedorit, inca un mit perpetua: acela ca comportamentul masculin este cel “normal” si ca comportamentul feminin este cel “deviant”, necesitanad lamuriri.
Insiruirea diferentelor barbat/femeie poate fi extinsa. De exemplu, baietii in preadolescenta, sunt mai susceptibili a avea probleme decat fetele. Ei sunt mai balbaiti si par sa fie mai intarziati sau foarte activi, sau sunt pe cale sa prezinte neputinte.
Cu varsta, aceste diferente se diminueaza.
In perioada de mijloc si sfarsit a maturitatii, diferentele de maturitate barbat/femeie, de asemenea se diminueaza in sensul ca barbatii devin progresiv mai putin agresivi si dominanti(autoritari).
Sunt diferentele dintre barbat si femeie specifice diferentelor de sex? Poate…
Sa nu ne repezim sa credem aceasta. Dupa cum vom vedea, desi o parte din aceste diferente sunt acceptate, interpretarile lor nu sunt acceptate. Si ar trebui sa mentionam ca in multe feluri de a fi: timiditate, generozitate, inteligenta, ca sa numim numai cateva- intre barbati si femei nu apar diferente notabile.
Desi diferentele dintre barbat/femeie sunt mici, acestea provoaca interesul nostru.
Cum detectivii sunt interesati in crime si nu in comportamentul legal, tot asa cercetatorii stiintifici sunt interesati in diferente si nu in asemanari. In cazul diferentelor barbat/femeie in agresiune, violenta-empatie, abilitate spatiala, comportament sexual si putere, cauzele “crimei” sunt inca investigate. Sa examinam inculpatii suspecti; biologia si cultura.

[…]

Traducere si adaptare, Psih. Dr, Aurelia Moraru
Feldman, R, Social Psychology, Ed. Mc. Graw-Hill Book Co New York,1985


  •  
  •  
  •  
  •