EVALUAREA VALENȚELOR PSIHOTERAPIEI ÎN CENTRUL DE RECUPERARE ȘI REABILITARE NEUROPSIHIATRICĂ (CRRNP)
(Partea a VIII-a, ultima)
Psiholog dr. Aurelia Moraru
Psihoterapeut independent, Constanta
6. Analiza şi interpretarea de ansamblu a rezultatelor în funcţie de ipotezele cercetării
Ipoteza I
Având în vedere faptul că bolnavul este nu numai o entitate fi zică, biologică, ci şi una psihologică, estimăm că reintegrarea lui optimă în comunitate depinde de îmbinarea terapiei medicamentoase cu anumite strategii psihoterapeutice.
Această ipoteză a reprezentat de fapt piatra de temelie a cercetării pe care am dorit să o realizăm. Am observat, pe parcursul experienţei noastre, că centrarea exclusivă pe terapia medicamentoasă se poate finaliza cu rezultate pozitive doar pe termen scurt şi nu garantează o reinserţie optima a pacientului în mediul social. Pe de altă parte, centrarea exclusiva pe terapiile alternative celei medicamentoase poate fi insuficientă în situaţiile în care bolnavii suferă de maladii grave.
Rezultatele confirmă faptul că îmbinarea dintre cele două demersuri este de fapt soluţia vindecării şi reabilitării bolnavului psihic.
Ipoteza a II-a
Dat fiind faptul că fiecare maladie somatică sau psihică se caracterizează printr-o cauzalitate aparte şi printr-un profil simptomatologic distinct, estimăm că există unele diferenţe între bolnavi din punctul de vedere al disponibilităţii de recuperare psihologică şi reinserţie socială.
Particularizând la subiecţii noştri, presupunem că există diferenţe semnificative între bolnavii cu afecţiuni neuropsihice şi cei cu afecţiuni neurologice, în sensul că primii vor manifesta o disponibilitate crescută de integrare comparativ cu bolnavii neurologici.
Cauzele probabile rezidă în faptul că:
• în general, s-a observat că bolnavii neurologici au o vârstă mai înaintată şi vârsta este o variabilă determinantă în decizia reintegrării sociale;
• afecţiunile psihice au un prognostic mai bun decât afecţiunile neurologice;
• afecţiunile neurologice antrenează modificări psihologice mai subtile, ale căror urmări sunt mai dificil de anticipat şi contracarat.
Ipoteza a III-a
Ştiut fiind că orice bolnav vine dintr-o familie şi că trebuie să se întoarcă finalmente în familie, estimăm că suportul acordat de familie bolnavului este un factor cu rol esenţial în finalizarea reuşitei procesului de reintegrare.
Ipoteza a IV-a
Având în vedere influenţele multiple care se exercită asupra bolnavului instituţionalizat, presupunem că o bună colaborare între factorii de bază care emit aceste influenţe – personalul instituţiei, psihologul, psihoterapeutul, familia, bolnavul însuşi – este în măsură să creeze premisele recuperării reale şi pe termen lung a persoanelor cu tulburări psihice.
Rezultatele obţinute pe baza experimentului formativ vin în sprijinul validării ipotezelor III şi IV.
Ipoteza a V-a
Estimăm că evaluarea relaţiilor de ordin psihosocial care se instituie între bolnavi în cadrul centrului de recuperare pune bazele formulării unui prognostic acurat al succesului reintegrării bolnavului în comunitate.
Studiile de caz şi experimentul formativ au demonstrat faptul că, din punct de vedere psihologic, nu se pot pune bazele unui program de reinserţie socială a pacientului, în absenţa unei relaţionări a acestuia cu ceilalţi pacienţi din centru. Trebuie să menţionăm faptul că, şi în acest caz, ceea ce contează nu este numărul celor cu care interacţionează, ci calitatea acestor relaţionări.
Bibliografie
Chelcea, S., Mărginean, I., Cauc, I. (1998), Cercetarea sociologică; metode şi tehnici, Editura Destin, Deva.
Chelcea, S., (1982), Experimentul în psihosociologie, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.
Chelcea, S., (2004), Metodologia cercetării, Editura Economică, Bucureşti.
Enăchescu, C., (2005), Tratat de teoria cercetării ştiinţifice, Editura Polirom, Iaşi.
Lungu, O., (2001), Ghid introductiv pentru SPSS 10.0, Seria Psihologie Experimentală şi Aplicată, Editura Erota Tipo, Iași.
Popa, M., (2004), Statistică psihologică, cu aplicaţii SPSS, Editura Universităţii Bucureşti.
Radu, I., (1993), Metodologie psihologică şi analiza datelor, Editura Sincron, Cluj-Napoca.
Sava, F., (2004), Analiza datelor în cercetarea psihologică, Editura ASCR, Cluj-Napoca
Comenteaza