EVALUAREA VALENȚELOR PSIHOTERAPIEI ÎN CENTRUL DE RECUPERARE ȘI REABILITARE NEUROPSIHIATRICĂ (CRRNP)
(Partea a VI-a)
Psiholog dr. Aurelia Moraru
Psihoterapeut independent, Constanta
Rezultatele obţinute la grupul de control
Comportamentul social s-a ameliorat la 43,5% dintre beneficiari (la 10 dintre cei 23 de beneficiari cu comportament social indezirabil) şi comportamentul comunicaţional s-a ameliorat la 44,4% dintre beneficiari (la 12 dintre cei 27 de beneficiari cu comportament comunicaţional dificil); această ameliorare se explică prin modelarea comportamentului în urma interacţiunii cu beneficiarii proveniţi din loturile experimentale asupra cărora s-a lucrat prin introducerea variabilelor independente – psihoterapia instituţionalizată şi de familie.
Tabel 6. Comportamentul global înainte de experiment
Figura 6. Comportamentul global înainte de experiment
Tabel 7. Comportamentul global după experiment
Figura 7. Comportamentul global după experiment
Comportamentul cognitiv a suferit o ameliorare la 13,3% dintre beneficiari (la 4 dintre cei 30 de beneficiari cu comportament cognitiv maladaptativ); aceasta se explică prin interinfluenţarea beneficiarilor ca urmare a interacţiunilor verbale şi comportamentale atât cu beneficiarii din grupurile experimentale asupra cărora s-a lucrat cât şi cu cadrele medicale şi auxiliare de îngrijire. Procentul foarte mic în ameliorarea acestei dimensiuni se explică prin absenta activităţii psihoterapeutice asupra beneficiarilor din lotul de control, ceea ce demonstrează importanţa variabilelor independente – psihoterapia instituţionalizată şi de familie – pe care le-am manipulat în cele doua grupuri experimentale analizate anterior, unde efectele de restructurare cognitivă măsurate asupra variabilei dependente sunt evidente.
Comportamentul psihoemoţional a fost ameliorat la 20% dintre beneficiari (la 6 dintre cei 30 de beneficiari cu dezechilibru emoţional); această creştere se explică prin aceeaşi influenţare a beneficiarilor din grupul de control de către beneficiarii din grupurile experimentale şi prin stabilirea unor relaţii de suport afectiv cu angajaţii instituţiei; procesul ameliorativ psihoemoţional a fost facilitat de ameliorarea comportamentului social şi comportamentului comunicaţional. Urmare a restructurării comportamentale, o parte dintre beneficiari au stabilit relaţii de prietenie între ei ajungând chiar să formeze cupluri consensuale şi astfel se explică ameliorarea afectivităţii în absenta psihoterapiei instituţionalizate şi de familie.
De asemenea, 14,3% dintre beneficiarii din grupul de control (4 dintre cei 28 de beneficiari apatici) au început să participe la activităţile social – culturale şi la activităţile din cadrul terapiei ocupaţionale prin exercitarea influenţei beneficiarilor
din grupurile experimentale. Modelarea comportamentului beneficiarilor din grupul de control s-a produs din spirit de imitaţie a comportamentului beneficiarilor din grupurile experimentale şi din dorinţa de a dobândi gratificaţii verbale şi materiale pentru munca lor. Procentul scăzut demonstrează lipsa cadrului de desfăşurare a unor activităţi organizate, supravegheate şi recompensate.
(va urma)
Comenteaza