Contrar convingerilor populare, NLP-ul nu este o terapie, desi terapeutii care folosesc NLP-ul obtin rezultate spectaculoase. Nu este un training in domeniul vanzarilor, desi cei care  lucreaza in domeniul vanzarilor au obtinut, de asemenea, rezultate spectaculoase. Nu este un mod de dezvoltare personala, desi cei care se ocupa de acest domeniu, si acestia, au obtinut rezultate spectaculoase. Si nu este un subiect potrivit de studiu individual. Are rezultate mult prea bune pentru a putea fi lasat in mainile celor neinstruiti, si se invata cel mai bine cu ajutorul unor profesionisti cu experienta in NLP. Nu poti sa te astepti sa inveti sa faci scufundari citind o carte si nici cu ajutorul vecinului care a fost in week-end la un bazin!

Programarea neurolingvistica (NLP) studiaza cum sa ne adunam gandurile, cum stim ca stim si cum ne putem construi propriile noastre experiente. Si totusi, propriile noastre experiente subiective sunt diferite de cele ale oricarei alte persoane. Toate gandurile, emotiile, amintirile si fanteziile noastre sunt alcatuite din imagini, sunete si senzatii. Diferentele dintre experientele resimtite vin tocmai dintr-o multitudine de secvente si localizari pe care le putem face cu ajutorul sunetelor, imaginilor si simturilor si alegerea acelui subiect care ne atrage atentia.

O multime de oameni din vest considera ca este mult mai usor sa vizualizeze in minte si procesul de gandire se realizeaza cu mai mare usurinta. Toata lumea isi realizeaza imagini in minte; numai ca unii oameni nu reusesc sa le constientizeze.

Fiecare om gandeste diferit acelasi lucru. Daca mai multi oameni se gandesc in acelasi timp la un lucru placut, imaginile mentale pot fi colorate sau alb-negru, sunt intr-un plan larg sau dimpotriva, detalii, sunt imagini mici sau mari, sunt sub forma de portret sau peisaj, sunt vazute ca scene dintr-un film sau ca scene reale. Iar intelesul unei experiente poate fi schimbat tocmai prin schimbarea unei caracteristici. Daca te gandesti la ceva placut, incearca sa vezi ce se intampla daca maresti imaginea sau o micsorezi. Poti sa modifici mental o imagine doar intentionand sa faci asta. Daca te multumeste ceea ce ai obtinut, pastreaza acea imagine. Daca nu, incearca sa vezi ce se intampla daca intensifici culorile. Modifica fiecare culoare pe rand. Si tine cont sa readuci fiecare culoare la starea initiala pe masura ce treci la urmatoarea schimbare. Pastreaza acea (acele) imagine(i) care ti-au placut. Daca vreo schimbare iti displace, revino imediat la cea initiala. Fii sigur ca experienta cu care inchei este cel putin la fel de placuta ca cea initiala.

Pentru majoritatea occidentalilor, imaginile semnifica reprezentarea senzoriala cea mai la indemana pentru a observa o schimbare voluntara. Dar se poate obtine aceeasi dexteritate in realizarea de modificari cu ajutorul sunetelor si a simtului tactil. Incearca sa muti locatia unui sunet; schimba viteza, tonalitatile, volumul, ca si cand ai fi in fata unei mese de mixaj sofisticate. Incearca sa intensifici sau din contra sa scazi intensitatea unei senzatii, schimba-i textura, fa-o sa dogoreasca sau sa fie rece ca gheata, mareste-i ritmul sau sau incetineste-l, poti sa o maresti, sa o micsorezi sau chiar sa o faci sa dispara complet.

Se poate sa fi observat ca in momentul in care schimbi o imagine intr-un anume fel, sunetele si senzatiile se schimba si ele, sau daca modifici un anume aspect al sunetului, imaginea si sentimentele se modifica si ele simultan. Acestea sunt cunoscute sub denumirea generica de „ancore”. Vei descoperi ca exista si alte elemente care sufera schimbari. Gasind diferentele specifice ancorei tale este modul cel mai lejer de a accesa sistemul – vaz-auz-simt. De exemplu daca imaginea este interesanta intr-o masura moderata, si devine mai intensa pe masura ce o maresti, schimbi senzatia modificand imaginea.

Exista o puternica convingere in societatea occidentala conform careia senzatiile nu pot fi schimbate si nici emotiile. Legat de acest lucru exista un mit ca orice om care isi poate schimba emotiile este fals, superficial, interiorizat sau inca nepregatit de a fi „autentic”. Multe culturi considera ca un sistem (vaz-auz-simt) nu poate fi controlat, insa nu toate sentimentele ci doar cele dificile. De exemplu nativii americani aveau renumele ca isi pot schimba sentimentele si senzatiile cu usurinta. Pentru acestia imaginile mentale sunt reprezentari ale bunurilor lor, de aceea le-au dat o semnificatie religioasa. De aceea ritualurile lor sunt in asa fel construite incat sa intensifice vizualizarea imaginilor mentale.

Echivalentul occidental este reprezentat de dezvoltarea pietei, bungy jumping, folosirea drogurilor, antrenamentele in dezvoltarea unei atitudini active si ritualurile religioase. Occidentalii apreciaza aceste experiente in functie de intensitatea senzatiilor resimtite. Unii le numesc emotii, insa structura emotiilor este… imaginea, sunetul, senzatia, iar elementul care este cel mai convingator pentru occidentali este senzatia.

Capacitatea de a simti ceea ce vrem, atunci cand vrem este un talent tare folositor. Ne scapa de cheltuiala de a cauta senzatii tari. O singura experienta traita este de ajuns. Ulterior, o poti intensifica, o poti personifica in multe feluri jucandu-te cu imagini, sunete si senzatii. Prin practica poti sa iti maresti capacitatea de a simti cu usurinta diferite senzatii si poti sa inveti sa le pornesti sau sa le opresti in mod direct.

Etapa urmatoare consta in coordonarea emotiilor. Exista doua cai rapide pentru a realiza acest lucru. Prima ajuta la neutralizarea raspunsurilor emotionale nedorite. Daca incepi sa razi la o inmormantare, ori sa plangi la munca, sau sa te enervezi pe o persoana care nu este vinovata, pentru a neutraliza oricare din aceste reactii, ideparteaza cat mai mult de tine imaginea, sau micsoreaz-o pana la dimensiunile unei carti postale. Micsorand-o destul de mult sau indepartand-o destul de mult ea devine neinteresanta.

Pentru a putea invoca o anumita emotie pe care vrei sa o retraiesti, aminteste-ti sau inchipuie-ti un moment cand ai simtit-o si intensifica imaginea, mareste-o si adu-o cat mai aproape. Apoi patrunzi in interiorul ei. Acest exercitiu te ajuta cand vrei sa-i multumesti unei persoane pentru un cadou ingrozitor sau cand strici o decoratiune favorita a cuiva, pe care ai urat-o ani intregi. Nu ti-ai dorit sa poti fi mai rabdator cand explici unui copil ceva sau cand incerci sa dresezi un animal? Vrei sa-i spui „nu” unei persoane si sa vrei sa spui asta din toata inima? Gaseste o imagine in memorie care are emotia pe care o cauti. Mareste-o, apropie-o si lumineaza-o si in momentul acela vei simti ceea ce doresti.

Al doilea mod de coordonare a emotiilor implica simtul intr-un mod mai direct. Leslie Cameron Bandler a descoperit sapte parti care se modifica in cadrul unei emotii. Printe acestea se numara: ritmul, tempoul, intensitatea, latura temporala, si implicarea personala. La fel cum au fost facute modificari asupra imaginilor, tot asa se pot face si asupra sentimentelor pentru a le putea modifica intr-un mod direct. De exemplu starea de anxietate are un ritm rapid si este intotdeauna legata de un moment viitor. Daca incetinesti ritmul, sentimentul se transforma intr-unul mai usor de suportat. Daca te imaginezi in momentul de dupa evenimenul care iti provoaca anxietate, aceasta va disparea. Aminteste-ti o alta ocazie cand ai fost cuprins de anxietate si apoi aminteste-ti ca de fapt nu a fost nimic grav.

Vina si rusinea presupun o implicare personala. Vina se produce daca aduci o ofensa valorilor altei persoane care conteaza pentru tine. Rusinea se produce atunci cand iti lezezi propriile valori, fara a recunoaste cea mai mare valoare pe care o pastrezi. Daca te imaginezi ianintea evenimentului, atunci nu exista vina sau rusine, pentru ca inca nu ai facut fapta respectiva. In mod alternativ poti sa reduci din intensitatea sentimentului si sa schimbi ritmul. Vei descoperi ca ai actionat conform unei alte valorii in care crezi, sau ca ai facut o greseala. Greselile reprezinta feedback-ul prin care poti invata. Consecinta poate fi trista sau ireversivila, dar pot poate deveni o greseala pe care o accepti. Pentru orice emotie pe care vrei sa o schimbi, imagineaza-ti cel mai evident viitor si modifica-l. Vezi ce se intampla. Pentru a intensifica o emotie, imagineaza-ti viitorul si mareste-l. Poti chiar sa experimentezi o serie de senzatii tari!

Related Images: