Aprofundarea tehnicilor de explorare a viselor – poarta spre calea cunoasterii si a armoniei.
Autoevaluare
morihei.gifVisul este un produs psihic involuntar si spontan, o voce a naturii; de obicei este obscur si greu de inteles deoarece se exprima in simboluri si imagini picturale, ca scrisul din cele mai vechi timpuri sau ca textele produse uneori cu placere de copii, in care desenele inlocuiesc cuvinte importante.
Orice om viseaza, chiar daca sustine contrariul. Multe persoane se trezesc si se simt profund marcate de visurile lor incercand ca pe parcursul zilei sa le dezlege sensul profund. O parte din aceste persoane sunt entuziasmate, vesele, in timp ce altele sunt dezamagite, triste, o anumita idee putand subjuga gandirea devenind obsedanta.
Visul- spunea Jung- ar trebui “privit cu cuvenita seriozitate ca o realitate de adaptat atitudinii constiente ca un factor codeterminant”, iar experienta i-a aratat ca “daca meditam asupra unui vis suficient de lung si de complet, daca il purtam pretutindeni cu noi si il invartim pe toate partile, aproape intotdeauna iese ceva din el.”
Odata cu dezvoltarea stiintifica, panza de superstitii tesuta in jurul visului, va disparea si ea treptat si psihologii sunt pregatiti pentru a-si asista visatorii atunci cand acestia doresc sa-si exploreze visele. In acest sens, in luna august, 2003, s-a organizat la Sinaia o tabara de vara unde un grup de psihologi au participat la programul de formare profesionala aprofundand noi tehnici de explorare a viselor sub indrumarea expertului international in explorarea stiintifica a visurilor, dr. Strephon Kaplan Williams. Intr-un mod cu totul original, acest mare specialist in explorarea visurilor, a imbinat teoria cu practica, initiindu-ne in invatarea si practicarea tehnicilor de explorare a viselor dupa metoda Jung-Senoi dublata de practicarea artei martiale-AIKIDO prin care am invatat sa ne trezim si sa simtim “vocea armoniei.”
”Un consilier sau un terapeut in psihologie are nevoie de o experienta proprie, uneori indelungata cand sub o indrumare atenta, el devine la randu¬-i o persoana credibila si competenta pentru a desfasura o activitate recunoscuta. Psihologul cursant se expune unor analize si autoanalize si experimenteaza explorarea propriului material psihic, prelucrarea propriilor experiente prin metodologia acreditata de stiinta psihologica.
Scopul acestei activitati este a ne aprofunda experienta, a ne deschide noi posibilitati pentru optimizarea personalitatii, restructurarea ei, activarea propriilor resurse, dezvoltarea creativitatii si dobandirea abilitatilor si competentelor pentru practicarea profesiei de consilier sau terapeut. Ca psiholog practician am invatat sa nu impunem niciodata persoanelor care-si exploreaza visele – propriul nostru punct de vedere, interpretarea noastra , ceea ce conteaza este ca autorul visului sa-si inteleaga propriul vis prin a fi invatat cum sa se ocupe de materialul sau oniric. Printr-o cooperare activa a visatorului cu psihologul se poate evita pericolul fantazarii fara scop, plutirea pe marea nemarginita a lipsei de cunoastere.Visele devin astfel surse potentiale de informatie, de castigare a independentei, adevarate puteri creatoare.
Nu putine sunt situatiile cand anumite persoane se adreseaza psihologilor tocmai pentru faptul ca au incredere in acele persoane care practica ceea ce predica. Atunci cand este solicitat psihologul practician sta la dispozitia semenilor si-i insoteste pe drumul lor in momentele cheie sau in numite perioade de criza existentiala: divort, doliu, deziluzii, somaj…Impreuna este mai usor sa-ti croiesti drum prin labirintul vietii cautand strategii de adaptare si solutionare a unor probleme existentiale.
Explorarea viselor are la baza stiinta laica, dar si unele elemente din arta sacra. In lucrul cu visele se apeleaza foarte mult la imaginile din vis, poate si pentru ca sufletului ii place imaginatia, astfel, explorarea visului aduce lumina intr-o zona in care pentru o vreme a predominat obscuritatea. Demersul terapeutic necesita o relationare empatica si autentica din partea psihologului, atentie rabdatoare atat din partea psihologului cat si a persoanei care viseaza (a visatorului).
Visele ca dealtfel si mitologia si artele frumoase, ofera imagini nepretuite prin care sunt revelate si in mod simultan retinute misterele sufletului. Psihologii se simt atrasi de misterele vietii umane si incearca o apropiere de acestea, facand eforturi serioase sperand a le descifra si intelege, dar totodata au si un respect imens in fata lor.
Asadar, explorarea visului poate fi considerata o poarta ce se deschide spre autocunoasterea si acceptarea fiintei umane si in incercarea noastra de a patrunde acest mister, nu avem pretentia de a-l fi epuizat, ci incercam doar sa aducem o raza de lumina in domeniul cunoasterii. Este un efort si o nevoie de cunoastere pentru a ne intelege mai bine si pentru a vedea cum se reflecta viata sufleteasca in noi si in altii.
Incepem prin a ne aminti propriile vise si prin a ni le inregistra, ori pentru aceasta practicam auto-observatia eului oniric, a actiunilor si nonactiunilor acestuia, observam celelalte personaje, actiunile lor, intrebandu-ne daca toate acestea au sau nu legatura cu viata reala. Observatia insasi constituie un proces si, treptat, ne dam seama ca observarea propriei fiinte din vis si din viata conduce la anumite transformari interioare, care ulterior se vor concretiza in conduita noastra. Astfel, vom constientiza ca explorarea visului se transforma intr-un instrument de trasformare, de cunoastere si de trezire spirituala. A invata sa ne cunoastem mai bine inseamna de fapt, a deveni mai activi si mai eficienti in viata personala si in cea profesionala, invatam sa functionam mai eficient.
Inaintea anului 1900, artele martiale au fost tinute si transmise intr-un deplin secret, iar dupa aceasta data, cand Judo era deja bine structurat ca arta, Morihei Ueshiba a intemeiat Aikido-ul, guvernul japonez a avut initiativa de a face din artele martiale nipone o metoda nationala de cultura psiho- fizica.
“Eu nu am dusmani. Respir odata cu cerul si cu pamantul. Universul este in interiorul corpului meu. Cand iau sabia, sabia si cu mine suntem unul si aceelasi,” spunea initiatorul acestei tehnici de lupta, Morihei Ueshiba. Acest mare maestru a fost o persoana dedicata studiului si dezvoltarii cunoasterii spirituale si i-a fost dat sa traiasca si anumite momente limita in viata, dar destinul a fost generos cu el si pe parcurs a realizat ca pus in fata experientei mortii la care fusese condamnat, a reusit s-o depaseasca dezvoltandu-si o mare forta spirituala coroborata cu o capacitate intuitiva deosebita. Asa se explica faptul ca intr-o buna zi, Morihei a avut o revelatie si atunci a inteles clar care este liantul ce ne uneste cu universul, intelege principiul psihologic pe care avea sa fondeze apoi, AIKIDO. El trece astfel, de la “tehnica martiala “aiki” la “vocea martiala aiki”. Prin conceptia originala de uniune a spiritului, gandirii si corpului, reuseste sa atraga asupra sa atentia intregii lumi a artelor martiale. Scoala de aikido si-a denumit-o “Vocea armoniei si a dragostei”, Morihei Ueshiba-O Sensei ramane cel mai mare profesor de arte martiale al tuturor timpurilor.
O Sensei spunea: “Aikido nu se explica, el se practica si se traieste”, “Aikido este insusi Universul si atunci cum ai putea sa transpui in cuvinte si imagini Universul?”
Pornind de la artele martiale traditionale practicate altadata de samurai, Morihei Ueshiba a realizat o sinteza, punand in evidenta calitatile si performantele lor tehnice, integrandu-le valorilor fiintei umane. A realizat un fantastic salt calitativ, trecand de la artele martiale pur fizice la arta martiala spirituala.
Traducerea sau mai bine zis interpretarea celor trei kanji ce compun cuvantul Aikido imbraca cel mai bine semnificatia, definirea acestei arte martiale. Astfel prima kanji-AI poate fi interpretata ca armonie, uniune,intalnire,coordonare. A doua kanji KI se asimileaza notiunii de energie vitala, forta intrinseca, spirit, suflet. A treia kanji DO poate fi interpretata drept cale sau voce. Aikido poate fi interpretat ca fiind “Vocea armoniei energiilor”sau “Calea armoniei energiilor”.
Scopul Aikido-ului este implinirea fiintei umane in tot ceea ce comporta cunoasterea de sine, a celor din jur si a universului, armonia cu propria fiinta, cu cei din jur, cu natura, respectul pentru dragoste si om, pentru viata, pentru traditii, cultura si pace.
Creatorul acestei arte martiale obisnuia sa spuna ca”scopul Aikidoului este de a ne armoniza cu universul, trasformandu-ne intr-un element integrat in univers.”
Din punct de vedere tehnic AIKIDO – detine o paleta foarte bogata si variata de miscari bine elaborate, care respecta legile sferei dinamice, armonia, supletea, echilibrul, toate imbracate intr-o frumoasa eleganta. In Aikido nu exista atacul in sensul tehnic, el fiind conceput pentru a fi utilizat numai ca mijloc defensiv.
Concret, atacului i se raspunde cu eschiva, atacantul fiind dezechilibrat, dezorientat, cuprins intr-un vid turbionar, proiectat si controlat la sol de o tehnica curata in concordanta cu legile naturii.
Energia atacului este controlata, amplificata si, in final, indreptata impotriva atacatorului.
In aplicatiile sale pur tactice, Aikido este la nivelul unui cunoscator, o metoda foarte eficace de autoaparare care poate fi folosita contra oricaror tipuri de atac. Aceasta arta ramane tot timpul fidela preceptelor sale de non-violenta care o guverneaza, iar intr-un context real al unei agresiuni, se va lasa agresorul sa faca primul gest, folosind tehnica de autoaparare prin care nu i se va face nici un rau adversarului. Se va cauta neutralizarea actelor sale agresive si nu distrugerea agresorului. Non-violenta nu inseamna pasivitate sau supunere, ci urmareste ca agresorul sa-si constientizeze inutilitatea faptelor sale si sa se obtina victoria prin integrarea atacului. In conceptia lui Morihei, singurul adversar pe care trebuie sa-l invingi esti chiar tu insuti.
Practicand aceasta arta subtila si sofisticata, non-violenta, profund morala si umanitara, putem atinge o mai mare disponibilitate tehnica si energetica, Aikido fiind denumita calea fara sfarsit, o fantana inepuizabila de la care invatam sa ne adapam si sa concepem un nou mod de viata pe care s-o iubim si s-o respectam.
Sub indrumarea si coordonarea atenta a celui mai renumit specialist contemporan in explorarea visurilor, doctorul in psihologie, Strephon Kaplan Williams am descoperit aceasta cale si virtutile ei si astazi ne simtim mai caliti din punct de vedere psiho-fizic, castigand un mod mai asertiv de a fi prin deblocarea energetica, depasirea comportamentelor conformiste, invingerea anxietatii in fata provocarilor vietii si constientizarea propriei energii.
In tabara de vara de la Sinaia, 2003 m-am trezit si am descoperit POARTA spre calea armoniei. Psiholog dr. Aurelia Moraru

Bibliografie:
Carl Gustav Jung, Amintiri, Vise, Reflectii, Ed. Humanitas, Buc, 1996
Frieda Fordham, Introducere in psihologia lui Jung, Ed.IRI, 1998
Strephon Kaplan Williams, Explorarea visurilor, Ed.Teora, 1993
Adrian Vasilache, Ghidul practicticianului de Aikido, Ed. San Media Publishing, 2001
John Stevens, Secretele Aikido-ului, Ed.Mix, Brasov, 2002
Mitropolit Hierothheos Vlachos, Psihoterapia ortodoxa Ed.Sofia, Buc, 2001
Serge Moscovici, Psihologia Sociala a relatiilor cu celalalt, Ed. Polirom, Iasi, 1998

Related Images: