Cabinet Individual de Psihologie - Psiholog dr. Aurelia Moraru

da-nu

Educaţi, în pătrăţelul nostru, multora dintre noi ne este teamă să spunem „DA” sau „NU” atunci când suntem nemulţumiţi de un context sau o persoană. Este bine să spunem mereu aşa din politeţe ceea ce nu gândim sau/simţim cu adevărat? De ce ne este teamă adesea să afirmăm sau să negăm anumite idei, opinii, sentimente, atunci când suntem faţă în faţă cu persoane semnificative pentru noi ? Cum putem îndrepta acest defect al propriei conduite ? Ce urmări negative are asupra noastră toleranţa absolută?

Am fost crescuţi şi educaţi în respectul pentru valori cu un anumit grad de obedienţă faţă de autoritate: părinţii, profesorii, şefii, oamenii semnificativi pentru noi. Pe măsură ce creştem şi devenim adulţi, de multe ori spunând “DA” în mod politicos unei persoane, ulterior suntem nefericiţi şi aceasta creează frustrare. Modul acesta de reacţie se datorează respectului sau modului de a fi amabil cu celalalt pentru a nu-l deranja şi/pierde sau pentru a nu avea dificultăţi cu şeful sau a pierde jobul. De asemenea neîncrederea în propria persoană, complexele de inferioritate, climatul tensionat de lucru, autoritatea şi inflexibilitatea excesivă a celeilalte persoane, fie partener de cuplu sau şef, comoditatea, absenţa creativităţii, stilul deficitar de comunicare sau stereotipurile şi reprezentările sociale, reprezintă alţi factori determinanţi ai acestui comportament formal, inautentic.

Toleranţa absolută poate avea ca urmări inautenticitate, frustrări, complexe de inferioritate, iritare, apatie, agresivitate, insucces în relaţiile interpersonale, performanţe scăzute, ruperea relaţiilor interpersonale, pierderea sănătăţii.

Este nevoie de curaj pentru a te smulge din falsele străluciri ale conduitei conformiste, inautentice pentru a deveni autentic, îmbogăţind şi întărind astfel identitatea personală prin eliminarea constrângerilor şi limitărilor impuse şi autoimpuse.

Relaţiile interpersonale unde comunicarea joacă un rol central sunt foarte delicate. Pentru construirea şi menţinerea lor, percepţia şi conştiinţa de sine joacă un rol foarte important. Percepţia emoţională a celuilalt dovedind empatie creează relaţii de încredere, de durată. Într-un context de încredere poţi să te exprimi facil spunând “DA” sau “NU” interlocutorului motivând, argumentând aceasta. Dar pentru aceasta, tu, ca persoană, ai nevoie de autocontrol,  conştientizând şi gestionând propriile trăiri.

Fluxul stărilor interioare modelează tot ceea ce gândim, percepem şi facem. Ceea ce noi simţim îi afectează şi pe ceilalţi, sentimentele proprii sunt reverberate în ceilalţi. De aceea, identificarea propriilor stări interioare te poate ajuta sa identifici anumite simptome fizice corespunzătoare lor, le poţi descrie şi le poţi da o expresie socială adecvată.

Empatia, acea calitate umană  prin care resimţi emoţiile şi sentimentele semenilor, să poţi să priveşti lucrurile şi din punctul lor de vedere, să cultivi relaţii amicale şi să intri în rezonanţă cu o mare diversitate de oameni, este adesea răspunzătoare pentru modul în care comunici eficient spunând DA sau NU în mod autentic. Atunci când poţi  să fii tu însuţi într-o relaţie interumană, înseamnă că ai reuşit să realizezi alinierea dintre valori, comunicare, acţiune şi aceasta înseamnă SĂNĂTATE.

Cum putem îndrepta defectul conduitei verbale de a spune “DA” atunci când gândim contrariul?

Cheia succesului în viaţă este inteligenţa emoţională, care se referă la capacitatea de a recunoaşte propriile emoţii şi sentimente şi pe cele ale celorlalţi, de a ne motiva şi de a face un mai bun management al impulsurilor noastre spontane, cât şi al celor apărute în relaţiile cu ceilalţi (Goleman, 2004).

Întărirea punctelor forte, menţinerea valorilor personale, dezvoltarea voinţei de iniţiativă şi reuşită, comunicarea eficientă şi asanarea conflictelor interpersonale, realizarea alianţelor de succes, cultivarea activităţii în echipă, aprecierea şi valorificare diversităţii, sunt câştigurile cultivării inteligenţei emoţionale.

Competenţele emoţionale de bază sunt:

  • conştiinţa de sine
  • stăpânirea de sine
  • motivaţia
  • empatia
  • sociabilitatea

Îmbinarea educaţiei tradiţionale bazată pe inculcarea normelor şi valorilor sociale cu educaţia pozitivă de exprimare liberă a gândurilor şi emoţiilor într-un mod neagresiv şi a creativităţii într-un climat benefic bazat pe încredere şi respect reprezintă strategia de schimbare a vechiului comportament dezadaptiv.

Efectul strategiei înseamnă punerea bazelor personalităţii încă din mica copilărie. Continuarea autoeducaţiei la vârsta adultă  reprezintă pasul următor şi efectele cumulate pot conferi fiinţei umane starea de bine şi succesul în interrelaţiile sociale şi activitate.

Psiholog dr. Aurelia MORARU


  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
2016-10-14T02:05:29+00:00 24 Mar 2010|Lucrari personale|0 Comments

About the Author:

Leave A Comment